Josh Sim – Prima parte (despre părțile practice)

Comments: No Comments

Josh Sim este un inginer chimist născut în 1973 în Malaezia, totodată cunoscut în lumea aquascapingului pentru locurile pe care le-a ocupat în 2009 la concursuri naționale, zonale și internaționale, printre care enumeram Malaysia ADA Aquascaping Contest Gold Prize (#1, Grand Champion), Singapore AQ-ADA Aquascaping Contest Bronze Prize (#3), Aquatic Scaper Europe (#8) și International Aquatic Plant Layout Contest Silver Prize (#4).

 

 

Două dintre aceste premii (respectiv World Ranking 4 la IAPLC 2009 și Grand Champion la MAC 2009) au venit în urma acestui superb layout numit Awakening. Este un bazin de 180l (90x45x45 cm), filtrat de 2 Eheim Classic (2215 și 2217), iluminat cu 4x39W T5, fără fertilizare dar bazat pe ADA (Amazonia II, Amazonia II Powder, 5 elements). Este un layout ce îmbină plantele stem și gazonul pretențios la lumină, cu plante shade, mușchi, fernuri.

Mai jos prezentăm prima parte a interviului cu Josh Sim, realizat de Aqua News, o discuție despre fertilizare, filtrare, iluminare, alge, fotografiere și altele.

 

AN: Când, și în ce circumstanțe ai avut prima experiență ce implica acvaristica ?

JS: Mi-am inceput „viața acvaristică” destul de tânăr, undeva în jurul vârstei de 6-7 ani, influențat de tatal meu care era un acvarist entuziast. Dar la vremea aceea creșteam numai pești prinși în râu, într-un container de plastic fără echipamentele necesare si fara măcar sa am un acvariu decent. Când am crescut și am început să am bani de buzunar, am început sa cresc și să înmulțesc guppy și alte specii simple într-un acvariu cu o pompă de aer.

 

AN: Câte acvarii ai chiar acum, și câte setup-uri ai avut pe parcursul timpului ?

JS: Acum, am 2 acvarii de 90 cm lungime și unul mai mic, de 60 cm. Din 2008 pana astazi am avut 9 layouturi și momentan am 2 active care se vor maturiza în câteva luni – acestea vor fi setupurile mele pentru 2012. Plănuiesc să trec la un acvariu mai mare spre sfârșitul acestui an, probabil 120 sau 150 cm lungime, iar planul meu este să păstrez in viitor numai un acvariu mare (150 cm lungime), unul mediu (90 cm lungime) și un nano.

 

AN: Care este opinia ta despre sol, substrat, fertilizanți ? Ce preferințe ai ?

JS : În legătură cu solul și substratul, întotdeauna folosesc varianta testată, respectiv ADA. De obicei folosesc ADA Amazonia I, îl găsesc mai bun decat Amazonia II, pentru că este mai “tare” și nu se transformă în nâmol așa repede ca Amazonia II. Totuși, îl folosesc și pe acesta din urmă uneori. De obicei încerc să folosesc solul în două setupuri, însumând un an. De exemplu, cand pornesc un nou setup la începutul unui an, folosesc sol nou. După ce acvariu s-a maturizat și poza a fost făcută (mai/iunie), dezafectez setupul și fac unul nou, cu același sol.

Consider ca Amazonia este OK pentru un maxim de un an. Solul bătrân, care-a fost folosit mai mult de un an este pus la baza solului cel nou dacă am nevoie de o pantă abruptă în layoutul respectiv sau este folosit pentru pepiniera mea de plante emerse. În legătură cu fertilizarea, eu folosesc KNO3 (pentru K si N) prin metoda Estimative Index și suplimentez cu micronutrienți din comerț. Dacă am plante roșii în bazin, folosesc ECA de la ADA, mi se pare un foarte bun fertilizant pentru plante roșii.

 

AN: Care-i rețeta pentru o filtrare perfectă ? Ce preferi, în materie de echipament, medii, debit?

JS: Pentru mine, filtrarea este unul din cele mai importante aspecte în acvariul plantat. Cantitatea de floră și faună din acvariul nostru generează multe deșeuri (de la pești și plante), deci un sistem bun de filtrare este esențial pentru mine. Nu cred în termenul “suprafiltrare”. Pentru mine, cu cât mai multă, cu atât mai bine.

Principala mea regulă, atâta timp cat filtrul nu daunează plantelor sau solului prin debitul puternic, este sa folosesc întotdeauna debitul maxim pe care-l am la dispoziție. Factorul de filtrare (de câte ori trece toată apa prin filtru într-o oră) trebuie să fie 3-4, minim. De exemplu, la un bazin de 90cm lungime cu 180 litri de apă, am nevoie ca apa să treacă prin filtru cel putin de 4 ori într-o oră, ceea ce înseamna că am nevoie de un filtru cu un minim de 700 l/h. Pentru a ajunge la această putere, de cele mai multe ori apelez la două filtre, chiar si pentru acvarii mai mici. Văd avantaje în folosirea a 2 filtre : distribuire mai buna a debitului, pot să curăț filtrele pe rând fără să risc o deciclare, și sunt întotdeauna sigur că dacă un filtru se strică, celălalt o să funcționeze până rezolv problema.

Întotdeauna folosesc canistre externe, datorită debitului crescut și volumului mare pentru medii. Volumul și mediile sunt de asemenea importante. Întotdeauna umplu bine canistrele externe cu medii. De obicei folosesc ADA Bio Rio sau Eheim Substrate Pro. Consider ca acestea două sunt niște medii de filtrare foarte bune și sunt o buna investiție. Toate filtrele mele sunt Eheim Classic, 2215 sau 2217. Mă pot baza pe ele și-și îndeplinesc sarcina fără probleme. Nu le spăl foarte des, de obicei spăl un filtru a 2-3 săptămâni după ce încep un nou setup, deoarece în această perioadă filtrul adună multe mizerii si frunze moarte datorită perioadei de început. Apoi, le spăl o dată la 2-3 luni.

 

AN: Dar despre iluminare ce ne poți spune ? La acest subiect există multe aspecte discutate ca mit sau adevăr, care-i parerea ta ?

JS: Ca să fiu sincer, nu fac mari eforturi în direcția aceasta. Doar mă asigur că temperatura de culoare (K) este în limitele acceptate (7000k-10000k) și că numărul de watti este suficient pentru acvariul meu. Cât despre perioada de iluminare, între 8 și 12 ore, în funcție de cerințele plantelor (cu o pauză la jumătate). Dacă folosesc multe plante de umbră ca mușchi, fern, fissidens, etc .. aleg varianta mai scurta de iluminare (8 ore). Dar dacă folosesc multe plante stem sau gazon, de obicei aleg varianta mai lunga de iluminare (10-12 ore). Nu cred în varianta cu “perioadă scurtă cu intensitate mare” sau “perioadă lunga cu intensitate mică”. Doar cred ca puterea (în watti) trebuie să fie potrivită la dimensiunile bazinului (arie și adâncime), intensitatea luminoasă nu poate fi inlocuita cu o perioada mai lungă de iluminare.

Eu folosesc o regulă simpla pentru a judeca lumina de care am nevoie în funcție de bazin. Nu reprezintă 100% acuratețe, este doar o referință pe care o folosesc eu :

  • acvarii de 60 cm lungime sau mai putin : 100W;
  • acvarii de 90 cm lungime : 150-300W;
  • acvarii de 120 cm lungime : 200-400W.

După cum am spus, este doar o referință, nu o regulă. Consider că puțină lumină în plus sau în minus nu este o problemă.

 

AN: În cazul acesta, cum atingi echilibrul pentru a te menține departe de alge ?

JS: Părerea mea este că nu există bazin fără alge, inclusiv cele mai bine cotate layout-uri de la concursurile internaționale. Pentru mine, atâta timp cât algele nu afectează sănătatea plantelor și nu sunt prea vizibile sau nu creează o priveliște neplacută, consider că nu este grav. Unele alge pe lemne sau pietre chiar dau acvariului un aspect natural și îmbătrânit, ceea ce nu este un lucru rău.

Controlul algelor se poate face doar după cunoașterea necesităților bazinului și a relațiilor dintre lumină, CO2 și fertilizare. Încurajez toți începătorii în aquascaping să studieze aceste 3 aspecte și să ințeleagă relația și dependența între ele, pentru a putea ajunge să controleze algele. În vremurile de început, mă panicam când vedeam cea mai mică algă. Dar, după câțiva ani în acvaristică, am încercat sa accept faptul ca lupta cu algele este una din părțile frumoase ale acestui hobby.

Metoda cea mai eficientă pentru îndepartarea algelor pentru mine este în continuare îndepărtarea manuală. Întotdeauna încerc sa indepartez cât de mult pot din alge manual și las restul pentru rezolvare ecologică (creveți, oto, SAE), sau rezolvare chimică (Seachem Excel de exemplu, foarte bun în lupta cu BBA-ul). Bineînțeles, îndepărtarea manuală nu rezolvă problema algelor definitiv, iar dacă nu înțelegi problema, ele se vor întoarce. Astfel, dupa îndepărtarea mecanică avem nevoie să facem niște modificări la iluminare, CO2 și fertilizare. Un sistem puternic de filtrare întotdeauna minimizează problema algelor.

Algele pe care le întâlnesc cel mai des in acvarii sunt cele verzi normale (GDA și GSA) de pe sticla sau pe roci, lemne, dar și BBA. În mod normal nu mă deranjează câteva alge pe roci sau lemne, dar nu tolerez algele pe plante.

 

AN: Astfel vine și ultima întrebare de ordin tehnic. Multă lume este interesată de tehnica de fotografiere. Ne poți spune câteva detalii ?

JS: Pozele le fac singur. Am devenit interesat de arta fotografiei numai după ce am avut nevoie de ea pentru poze de concurs ale bazinelor mele. Folosesc un Canon 7D. Consider ca aspectul cel mai important în fotografierea unui acvariu este iluminarea. Atâta timp cât lumina este corectă, întreaga poza trebuie sa fie ok. Până acum am folosit pentru iluminare numai lumina acvariului și lumina fundalului, pentru pozele mele. Dar recent am investit în niște aparatură (lumină, bliț) de studio, pe care sper să le folosesc la următoarele poze.

De obicei folosesc F5.6 sau mai mult dacă pot, pentru o adâncime bună a pozei. Cât despre viteza de declanșare, folosesc cât pot astfel încât să “îngheț” peștii dar să primesc totuși destulă lumină, deci 1/60 – 1/80, de obicei. Nu puteam să folosesc o viteză mai mare pentru ca nu foloseam bliț până acum. Pentru focalizare, de obicei aleg între 18mm și 22mm.

Adevărata durere de cap este prinderea peștilor în poziția dorită. În mod normal fac 100-200 de poze până prind una cu peștii în poziția perfectă. Nu pot să ofer mai multe sfaturi despre fotografiere deoarece ma consider încă un începător în acest domeniu.

 

Partea a doua a interviului (despre aquascaping) aici..

 

No Comments - Leave a comment

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>


Welcome , today is Tuesday, 29/09/2020